Ce este gonartroza?
Gonartroza este o formă de osteoartrită localizată la nivelul articulației genunchiului, caracterizată prin pierderea progresivă a cartilajului hialin și modificări degenerative în structurile adiacente. Cartilajul articular care acoperă extremitățile osoase ale femurului, tibiei și, într-o măsură mai redusă, ale rotulei, devine din ce în ce mai subțire odată cu trecerea timpului. Din această cauză, oasele ajung să se frece direct unele de altele, aspect ce duce la apariția durerii, a rigidității și a inflamației locale. În plus, pot apărea osteofite (formațiuni osoase situate la marginea articulației), iar lichidul sinovial se poate modifica, ceea ce influențează mecanismele prin care genunchiul absoarbe șocurile în timpul mersului și se menține stabil.
Stadiile gonartrozei
Gonartroza poate fi împărțită în mai multe stadii, descrise frecvent conform clasificării Kellgren și Lawrence, pe baza semnelor radiologice și clinice. Aceste stadii se întind de la forme incipiente, caracterizate prin modificări discrete ale cartilajului, până la forme avansate, cu distrugeri accentuate și durere permanentă.
În stadiile inițiale, pacienții pot prezenta doar o ușoară sensibilitate la genunchi și anumite disconforturi la efort intens. Odată cu progresia către stadiile intermediare, semnele de uzură devin vizibile radiologic prin prezența osteofitelor și a reducerii spațiului articular. În ultimul stadiu, gonartroza se manifestă prin durere persistentă, disfuncție marcată a articulației și modificări structurale evidente, cum ar fi deformările axului genunchiului (varus sau valgus). Identificarea cât mai precisă a stadiului permite medicului să recomande intervenții terapeutice adaptate nevoilor pacientului și să ofere o perspectivă realistă asupra evoluției în timp.
Tipuri de gonartroză
Gonartroza este clasificată adesea în două categorii majore, în funcție de mecanismul de apariție și de modul în care sunt implicate diferitele compartimente ale genunchiului.
Există varianta primară (idiopatică), în care nu se poate stabili o cauză clară, însă se observă frecvent asocierea cu înaintarea în vârstă și uzura fiziologică a cartilajului. Cea secundară apare pe fondul unor traumatisme, afecțiuni inflamatorii, tulburări de aliniament (genunchi varus sau valgus), boli metabolice sau obezitate.
În plus, unii specialiști fac referire și la modul de localizare a gonartrozei, existând forme ce afectează predominant compartimentul medial, lateral sau femuro-patelar al genunchiului. Aceste tipuri au importanță clinică întrucât direcționează investigațiile și abordarea terapeutică. De exemplu, o gonartroză localizată în compartimentul medial este întâlnită frecvent la pacienții cu genunchi varus (aspect de “picioare în paranteză”), iar gonartroza femuro-patelară poate fi exacerbată de activități precum urcatul și coborâtul scărilor.
Cauze și factori de risc ai gonartrozei
Cauzele gonartrozei pot fi multiple, dar au în comun modificări care accelerează procesul de uzură al cartilajului. Printre factorii de risc se regăsesc:
- Înaintarea în vârstă, asociată cu scăderea capacității regenerative a cartilajului;
- Supraponderalitatea și obezitatea, care cresc presiunea asupra articulației genunchiului;
- Traumatismele și fracturile, ce pot altera structura articulară normală;
- Bolile inflamatorii precum poliartrita reumatoidă;
- Anomaliile de aliniament, precum genunchi varus sau valgus;
- Solicitările sportive intense sau ocuparea unor locuri de muncă ce implică statul prelungit în picioare sau ridicarea de greutăți;
- Factorii genetici, unii pacienți având predispoziție moștenită către deteriorarea cartilajului.
În general, combinarea mai multor factori accentuează riscul și poate determina manifestarea mai rapidă a gonartrozei sau progresia ei mai rapidă prin creșterea încărcării mecanice la nivelul articulației și prin prelungirea perioadelor de inflamație.
Cum apare gonartroza?
La nivel microscopic, gonartroza debutează cu mici fisuri sau eroziuni în matricea cartilaginoasă. Cartilajul devine mai puțin rezistent, începe să-și piardă integritatea și cedează sub presiunea mecanică. Mediul articular răspunde prin eliberarea substanțelor pro-inflamatorii care accelerează degradarea, astfel că sinoviala se poate îngroșa și poate crește volumul lichidului articular. În plus, osul subcondral își modifică densitatea și dezvoltă proeminențe (osteofite), care, la rândul lor, pot spori durerea și disconfortul.
Aceste aspecte generate de factori mecanici și procese inflamatorii stă la baza progresiei gonartrozei. La început, pacienții pot simți rigiditate matinală și o durere ușoară care dispare după mișcare. Pe măsură ce boala avansează, durerea devine mai frecventă, chiar și în repaus, iar mobilitatea articulară se diminuează semnificativ. Astfel, gonartroza afectează treptat calitatea vieții pacientului, împiedicând desfășurarea activităților zilnice obișnuite.
Diagnosticul gonartrozei
Diagnosticul gonartrozei se bazează pe o evaluare clinică atentă și pe teste imagistice.
Examinarea medicului reumatolog include palparea, testarea amplitudinii de mișcare, evaluarea la mers și observarea eventualelor semne de inflamație. Discuția medicală urmărește istoricul simptomelor, frecvența apariției durerii și factorii care o agravează.
Radiografiile de genunchi reprezintă investigația de bază pentru identificarea gonartrozei, relevând îngustarea spațiului articular, osteofite, scleroză subcondrală și posibile deformări. Medicul poate solicita, de asemenea, un RMN sau o ecografie musculoscheletală, mai ales dacă suspectează leziuni asociate ale ligamentelor, meniscurilor ori burselor. Diagnosticul diferențial are rolul de a exclude alte afecțiuni cu simptome similare, precum poliartrita reumatoidă, gută sau leziuni degenerative ale meniscului. Ulterior, stabilirea severității gonartrozei și a tipului de afectare locală ghidează deciziile terapeutice.
Tratamentul gonartrozei
Abordarea terapeutică este complexă și se bazează pe reducerea durerii, îmbunătățirea mobilității și încetinirea progresiei degradării cartilajului.
Tratamentul gonartrozei poate fi împărțit în opțiuni non-chirurgicale și chirurgicale, în funcție de stadiul gonartrozei, nivelul de disfuncție și răspunsul la terapiile inițiale. Frecvent, se apelează la schimbări în stilul de viață, cum ar fi scăderea în greutate și adaptarea nivelului de activitate fizică, pentru a diminua presiunea pe genunchi.
Tratamentul medicamentos pentru gonartroză
Tratamentul medicamentos în gonartroză urmărește, în principal, controlul durerii și reducerea inflamației care însoțește această afecțiune. De regulă, analgezicele precum paracetamolul sunt indicate pentru formele ușoare sau moderate de disconfort, având o tolerabilitate bună. În situațiile în care durerea devine mai intensă, se pot prescrie antiinflamatoare nesteroidiene cum ar fi ibuprofenul, diclofenacul ori naproxenul, ce au un efect dublu, de calmare a durerii și de diminuare a inflamației.
Totuși, aceste medicamente necesită folosire atentă, mai ales pe termen lung, din cauza posibilității de a dezvolta reacții secundare gastrointestinale sau cardiovasculare. Dacă aceste variante nu oferă răspunsul dorit, opioidele ușoare, precum tramadolul, pot fi indicate, însă cu precauție, din cauza riscului de instalare a dependenței.
În plus, utilizarea locală de creme și geluri cu efect antiinflamator poate atenua disconfortul, prezentând un risc redus de reacții adverse sistemice. Anumiți pacienți pot apela și la suplimente condroprotectoare, cum ar fi glucozamina și sulfatul de condroitină, care pot încetini pierderea integrității cartilajului, deși rezultatele diferă de la caz la caz. În general, schema medicamentoasă se utilizează împreună cu alte abordări terapeutice, pentru a susține, pe cât posibil, funcția articulară.
Infiltrații intraarticulare pentru gonartroză
Infiltrațiile cu corticosteroizi, precum metilprednisolonul, pot diminua inflamația și disconfortul într-un interval redus de timp, însă efectele lor sunt temporare, iar administrarea repetată poate dăuna cartilajului. Infiltrațiile cu acid hialuronic sporesc lubrifierea în interiorul articulației și limitează contactul direct dintre suprafețele osoase, fiind mai indicate în fazele incipiente ale gonartrozei. Totodată, infiltrațiile cu PRP conțin elemente cu rol în reglarea inflamației cronice, favorizând scăderea durerii și o mai bună funcționare a genunchiului.
Fizioterapie pentru gonartroză
Fizioterapia urmărește să scadă intensitatea durerii, să crească amplitudinea mișcărilor și să susțină musculatura genunchiului. Terapii precum TECAR sau terapia laser cu intensitate înaltă (Laser High Intensity) accelerează procesul de refacere, ajutând în calmarea durerii și diminuarea inflamației locale. Acest tip de terapie abordează nu doar simptomele, ci și procesele fiziologice implicate în regenerarea țesuturilor, oferind o îmbunătățire vizibilă a capacității de mișcare.
Kinetoterapie pentru gonartroză
Kinetoterapia are o contribuție importantă în reducerea durerii și rigidității, susținând funcționarea optimă a articulației și încetinind evoluția modificărilor degenerative. Programul de exerciții este întocmit astfel încât să fortifice mușchii, să flexibilizeze genunchiul și să scadă tensiunea mecanică de la nivelul zonei afectate. Combinată cu alte tratamente (fizioterapia, infiltrațiile sau tratamentul medicamentos), recuperarea prin kinetoterapie poate îmbunătăți semnificativ calitatea vieții pacientului.
Terapie manuală pentru gonartroză
Terapia manuală completează metodele de tratament și poate fi utilă în gestionarea simptomelor gonartrozei. Prin tehnici precum mobilizări, manipulări articulare sau stretching, se urmărește creșterea mobilității și a flexibilității articulației genunchiului.
Terapia manuală este folositoare în fazele timpurii și intermediare ale bolii, când modificările articulare nu sunt încă extinse. În etapele avansate, efectele pozitive pot fi mai limitate, deoarece structurile articulației sunt afectate sever și răspund mai greu la terapia manuală.
Tratament chirurgical pentru gonartroză
În stadiile avansate ale gonartrozei, când celelalte metode nu mai sunt eficiente, se poate recurge la intervenții chirurgicale.
- Artroscopia: procedura minim invazivă, folosită pentru a curăța articulația (îndepărtarea fragmentelor de cartilaj sau a osteofitelor). Este mai utilă în cazurile de blocaj mecanic al articulației;
- Osteotomia: realinierea oaselor pentru a redistribui greutatea asupra unei părți mai puțin afectate a genunchiului. Este recomandată mai ales pentru pacienții tineri cu deformări ale genunchiului;
- Artroplastia totală sau parțială a genunchiului: înlocuirea unei părți sau a întregii articulații, în funcție de gradul de afectare.
Complicațiile artrozei genunchiului
Pe lângă durerea cronică și limitarea mobilității, gonartroza netratată sau tratată necorespunzător poate duce la apariția unor complicații care îngreunează și mai mult funcționarea normală a articulației. Inflamația persistentă și stresul mecanic cresc riscul de leziuni la nivelul meniscurilor și ligamentelor. Pe termen lung, pot apărea:
- deformări accentuate (varus sau valgus pronunțat);
- instabilitate în mers;
- creșterea rigidității genunchiului.
Restricțiile funcționale cauzate de durere și diminuarea autonomiei duc deseori la scăderea calității vieții. În plus, stilul de viață sedentar impus de gonartroza avansată crește probabilitatea de apariție a altor boli metabolice sau cardiovasculare asociate imobilizării și supraponderalității.
Prevenția gonartrozei
Pentru a reduce riscul de a dezvolta gonartroză, se recomandă menținerea unei greutăți corporale adecvate și evitarea suprasolicitării genunchiului prin exerciții fizice intense, repetate și necontrolate.
Este importantă și antrenarea corectă a musculaturii coapsei, prin exerciții de forță și stabilitate, pentru a menține o bună aliniere și biomecanică a articulației.
Controlul factorilor de risc, precum hipertensiunea arterială, diabetul și dislipidemiile, poate, la rândul său, să diminueze inflamația sistemică și să sprijine sănătatea generală a cartilajelor.
Pacienții care constată dureri persistente la genunchi, mai ales după mișcare, ar trebui să se adreseze medicului ortoped pentru un diagnostic corect și o intervenție timpurie. Odată cu apariția primelor simptome, fizioterapia și kinetoterapia pot contribui la întârzierea evoluției bolii și la evitarea stadiilor severe.
Tratamentul gonartrozei la Kratos Recovery Clinic în Pipera
Kratos Recovery Clinic oferă tratamente personalizate pentru pacienții cu gonartroză, combinând tehnici avansate de fizioterapie, kinetoterapie și recuperare medicală. Sub îndrumarea unei echipe multidisciplinare de specialiști, pacienții beneficiază de programe individualizate care includ exerciții pentru îmbunătățirea mobilității, reducerea durerii și prevenirea progresiei bolii. Cu ajutorul celor mai noi tehnologii și metode de tratament, clinica noastră oferă suport complet pentru pacienți, de la diagnostic până la recuperare.
